Am participat la acest kukai cu următorul haiku, care a obţinut 6 puncte:
carpet of leaves
wearing again
my deerskin shoes
covor de frunze
purtând din nou
pantofii din piele de căprioară
La ediţia din vară, haikuul meu a fost:
tall haystacks...
the sun falls down
behind grandpa's hat
căpiţe înalte...
în spatele pălăriei bunicului
coboară soarele
Linkul către siteul concursului:
http://europeankukai.blogspot.ro/
open book - leaves come and go from the story
Drăguță intenția de a masca criminalitatea pantofarilor exploatând pielea de capră ... dar curând vă veți lăuda pe net cu pantofi din piele de câine OPRESKO ...
RăspundețiȘtergereNu înţeleg limabjul dvs. vulgar şi insultător, vă invit să nu mai postaţi comentarii aici. Cred că vă referiţi la un recent eveniment social-politic cu care eu bineînţeles nu am nicio legătură, fiindcă am fost întreaga viaţă un om sobru şi normal. Şi nu am fost lăudăroasă în această postare!
ȘtergereTermenul piele de căprioară se referă aici desigur la imitaţii de piele de căprioară, nu la criminali. Şi cei care omoară porcii nu sunt şi ei criminali? Faptul că mi-au plăcut câinii, inclusiv cei comunitari, de asemenea nu are legătură cu faptul că şi eu am fost muşcată şi nici cu faptul că eutanasia în masă nu e o soluţie bună.
E o încercare, dar nu e haiku ... e un poem reușit ...
RăspundețiȘtergereConcizia haiku-ului nu trebuie judecată din punct de vedere formal. Numărul mic de versuri sau silabe nu este nicidecum o garanție a laconismului său. Chiar și în cele 17 silabe, exprimarea poate păcătui foarte lesne prin diluție și umplutură, dezlînare și descriptivism.
Stilistic, sintagmele haiku-ului sînt (ar trebui să fie) niște precipitate cristaline dens evocative, sobre şi austere. Constituind rodul unui proces de omisiune elocventă, al unei tendințe eliptice de concentrare și esențializare a expresiei, ele încearcă să pună cititorul față în față cu elocvenţa taciturn-simbolică a imaginilor. Pentru că omisiunea nu este o (întîmplătoare) neglijență stilistică, ci un procedeu voluntar și premeditat prin care textul este epurat de acel balast care l-ar face explicit sau descriptiv. Numai un text ascetic, reținut și rezervat poate rămîne unul plin de tensiunea sugestivă a aluzivului nerostit.
Totuși, cînd inspirația are ca motiv un eveniment notoriu sau o sărbătoare, așa cum se întîmplă la concursurile sau antologiile cu temă, tentația celor care nu și-au format gustul pentru haiku este aceea de a da-n vileag cît mai multe dintre trăsăturile lucrului tematizat sau de a-l celebra vădit în loc de a-l menționa doar succint și discret.
Nu înţeleg la care dintre cele două haiku-uri vă referiţi.
ȘtergereÎn plus nu înţeleg argumentaţia dvs., consider că ambele minipoeme prezentate de mine aici sunt într-adevăr haiku-uri.
Nu înţeleg de ce spuneţi că nu sunt ascetice, mie mi se apre că sunt, ambele.
De exemplu nu sunt prea descriptive, lucrurile sunt menţionate succint şi discret şi se creează aluzii nerostite, deoarece de exemplu pantofii moi sugerează moliciunea şi fragilitatea frunzelor uscate. Ar mai fi multe de spus. Cred că este exact invers decât spuneţi dvs. şi vă invit să nu mai urmăriţi blogul meu fără gust, din moment ce dvs. aveţi gusturi atât de rafinate.
RăspundețiȘtergereEste exagerat LINK-ul între pantofi și frunze ... doar dacă-s pantofi secând hend ... adică troci! Nu trebuie să-ți pierzi vremea cu sporovăiala, trebuie mai degrabă să asculți, să vezi, să simți lumea de o bogăție inepuizabilă a lucrurilor între care trăiești. O temă, un subiect nu trebuie să fie obsedante și ostentative într-un haiku. Ele sînt mai curînd motive desolemnizate, tratate doar tangențial. Observate acolo unde, în relație cu alte lucruri, se comportă paradoxal și se contrazic singure. Poemul apelează la ele fără să le privilegieze, bucurîndu-se însă de potențialul lor aluziv sporit față de alte lucruri.Iată un exemplu în care chiar elementul kireji invită la comportament aluziv :
RăspundețiȘtergereurechelnița -
pe coapsa fecioarei
zdrobind struguri
Aici ai de fapt și o lecție de kigo implicit care nu prea-i explicit !